muschii umani.

A doua clasa este formata din muschii netezi . Numele lor – la fel ca si in cazul muschilor striati – provine de la stuctura lor microscopica . Rolul lor este realizare miscarilor involuntare ale organelor interne , de exemplu din intestin sau din vezica urinara , care nu pot fi controlate constient , voluntar . Cea de a treia clasa este formata din muschiul care reprezinta cea mai mare parte din masa inimii , muschiul cardiac .

Pozitia muschilor
Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare , constituind o parte considerabila a masei acestuia . Masa lor totala poate atinge 25% , chiar si la nou nascuti . Acesti muschi realizeaza miscarea diferitelor parti ale scheletului : de la musculus stapedius , de marimea capatului unui ac de gamalie , care se afla in urechea interna , pana la muschiul gluteu mare , care se afla in fese , si care controleaza incheietura soldurilor .

Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul a doua tendoane . Din cele doua capete de fixare ale muschiului unul este numit origine , celalalt insertie terminala .Tendonul din care porneste un muschi este de cele mai multe ori mai scurt decat cel cu care se fixeaza .Punctul pornire de regula este pe o parte a unei articulatii , iar punctul de fixare pe partea cealalta , astfel in cazul contractiei muschiului se schimba pozitia oaselor componente ale articulatiei .

Structura muschilor
Muschi striati voluntari pot fi vizualizati ca o serie de ghemuri de fibre ce formeaza impreuna un intreg unitar .Fibrele cele mai subtiri sunt asa numitele miofilamente (filamente subtiri si groase).Acestea au dimensiunea atat de mica , incat se pot vedea doar cu ajutorul microscopului electronic . Sunt alcatuite din proteine , actina si miozina , care se numesc si proteine contractile.Un muschi se contracta daca filamentele alcatuite din miozina aluneca pe filamentele subtiri alcatuite din actina .

Filamentele se organizeaza in manunchiuri numite miofibrile . Intre miofibrila se afla granule de glicogen – “rezervoarele de combustibil” ale muschilor – si mitocondrii care au rolul de “centrale energetice” . Miofibele formeaza manunchiuri mai complexe , fibrele musculare .Acestea sunt de fapt celulele musculare , nucleele fiind asezate langa membrana . La fiecare fibra musculara se cupleaza cu o fibra nervoasa , care in caz de nevoie va de comanda contractia acesteia .

Muschiul intreg este cuprins de un tesut , asemenea izolatiei cablurilor ce contin mai multe fire izolate . Organizarea intr-o geometrie complexa , compacta a fibrelor musculare si a filamentelor nu este o proprietate a structurii muschilor netezi , dar contractia lor se bazeaza tot pe alunecarea filamentelor intre ele .Structura muschiului inimii vazuta cu microscopul este practic la fel cu cel al muschilor striati , cu diferenta ca intre celulele muschilor inimii se pot vedea punti .

Nervii motori pornesc din scoarta motrica a creierului , trecand prin maduva spinarii si ies la nivelul muschilor inervati de ei .Impulsul nervos se transforma in contractie musculara prin niste placi motoare localizate spre capetelor fibrelor intrafusale , in punctul in care se cupleaza fibra musculara cu fibra nervoasa . Semnalul din nervi nu actioneaza direct asupra muschiului , ci prin eliberarea unei substante capabila sa transfere excitatia –acetil-colina .

Alimentarea cu energie a muschilor
Alunecarea filamentelor de miozina pe filamentele de actina este un process complex , pe parcursul caruia se realizeaza noi si noi legaturi chimice , in timp ce se desfac intre cele vechi.Tot acest prtoces necesita energie , aceasta eliberandu-se din arderea substantelor nutritive in mitocondri si se inmaganizeaza in legaturi fosfatice de energie mare , ATP (Trifosfat de Adenozina).